,,Lumea bună” plină de metehne…

Mă conving din nou că oamenii simpli sunt cu mult mai sufletiști, plini de valori, decât cei din așa-zisa lume intelectuală (de cei cu ,,statut” și bani ,,agonisiți” mârșav nici nu mai zic). De fapt, nu știu câți au mai rămas din tagma intelectualilor de cândva, de factură veche… Eu cunosc o persoană, fie două… Să nu ziceți că sunt prea categorică fie chiar și cinci, nicidecum mai mulți. Nu am dorit să particip la diferite manifestări culturale. Poate chiar mă bucurasem că era totul online. Cât de ridicol și urât se privește dintr-o parte un spectacol de 2 bani, în care actorii sunt așa-numiții oameni intelectuali care trebuie să fie promotori ai culturii… Plini se sine, cu orgolii ce provoacă dezgust total, fără pic de valori și norme! De multe ori ziceam că 99% din ,, intelectualii ” societății noastre chiar dacă au o listă de cărți citite, ei doar le-au ,,consumat” pentru a folosi cuvinte noi învățate de acolo și pentru a se lăuda că au citit, sunt la curent cu tot ce e scris și, în general, sunt ditamai erudiți. Valorile le-au lăsat să se odihnească printre pagini, ei nu au nevoie de ele! Pentru ce mai trebuie valori? Este vanitate, ipocrizie, nerușinare, invidie, ură, dușmănie, acestea sunt suficiente pentru a te încadra în ,,beau monde” sau mai bine-zis ,,sage-monde”. De ce lumea crede că superioritatea, obrăznicia, viclenia formează un atu? Parcă modestia și înțelepciunea ar trebui să domine ,,cercurile lumii intelectuale”… Sau eu sunt de modă veche… Am înțeles doar că nu vreau să fiu și eu așa, nu am nevoie nici să fac parte din acea ,,lume bună „, nu-mi trebuie lauri, mai bine rămân eu în lumea mea nebună, crezând în continuare în valori și în unele limite care trebuie să existe.

Sper că nu am jignit pe nimeni. Sunt și oameni adevărați, dar foarte, foarte puțini. Și ei stau și privesc ironic la tot spectacolul, nu își mai irosesc sănătatea să mai lupte. Primesc realitatea și înghit în sec amarul.

7 comentarii

  1. sticri spune:

    Si cand ma gandesc ca o sa inceapa foarte curand scolile, iar acolo predomina „lumea buna” …. dar mai bine nu ma mai gandesc…🙈

    Apreciat de 1 persoană

    1. Offf, așa e, multă lume și puțini oameni…

      Apreciat de 2 persoane

  2. Jo spune:

    Nu pune la suflet. Ce e val, ca valul trece.

    Apreciat de 1 persoană

    1. Oricum acest val ne atinge măcar cât de puțin, chiar dacă nu ne implicăm.

      Apreciază

  3. Iosif spune:

    Din fericire, suntem în ceasul al doisprezecelea, iar inteligenta artificiala si-a început activitatea mortala, transformând oamenii în roboti TELE ghidati de filme si reclame de firme, amagiti, înselati, atrasi si tentati de aparente artificiale, sclipitoare, ireale, dependenti de sistemele carteziene controlate de „omul faradelegii” prin puterea energiilor culte si oculte mondiale, emise prin canale si retele labirintice imaginare, lumini si umbre transformate prin prisma în culoare, înselând perceptiile fiintelor naturale, rational-sentimentale originale…
    Apocalipsa lui Ioan 12
    In cer s-a aratat un semn mare: o femeie invaluita in soare, cu luna sub picioare si cu o cununa de douasprezece stele pe cap.
    Ea era insarcinata, tipa in durerile nasterii si avea un mare chin ca sa nasca.
    In cer s-a mai aratat un alt semn: iata, s-a vazut un mare balaur rosu cu sapte capete, zece coarne si sapte cununi imparatesti pe capete.
    Cu coada tragea dupa el a treia parte din stelele cerului si le arunca pe pamant. Balaurul a stat inaintea femeii, care statea sa nasca, pentru ca sa-i manance copilul, cand il va naste.
    Ea a nascut un fiu, un copil de parte barbateasca. El are sa carmuiasca toate neamurile cu un toiag de fier. Copilul a fost rapit la Dumnezeu si la scaunul Lui de domnie.
    Si femeia a fugit in pustiu, intr-un loc pregatit de Dumnezeu, ca sa fie hranita acolo o mie doua sute saizeci de zile.
    Si in cer s-a facut un razboi. Mihail si ingerii lui s-au luptat cu balaurul. Si balaurul cu ingerii lui s-au luptat si ei, dar n-au putut birui; si locul lor nu li s-a mai gasit in cer.
    Si balaurul cel mare, sarpele cel vechi, numit diavolul si Satana, acela care insala intreaga lume, a fost aruncat pe pamant; si impreuna cu el au fost aruncati si ingerii lui.
    Si am auzit in cer un glas tare, care zicea: „Acum a venit mantuirea, puterea si imparatia Dumnezeului nostru si stapanirea Hristosului Lui; pentru ca parasul fratilor nostri, care zi si noaptea ii para inaintea Dumnezeului nostru, a fost aruncat jos.
    Ei l-au biruit prin sangele Mielului si prin cuvantul marturisirii lor, si nu si-au iubit viata chiar pana la moarte.
    De aceea, bucurati-va, ceruri si voi care locuiti in ceruri! Vai de voi, pamant si mare! Caci diavolul s-a coborat la voi cuprins de o manie mare, fiindca stie ca are putina vreme.”
    Cand s-a vazut balaurul aruncat pe pamant, a inceput sa urmareasca pe femeia care nascuse copilul de parte barbateasca.
    Si cele doua aripi ale vulturului celui mare au fost date femeii, ca sa zboare cu ele in pustiu, in locul ei unde este hranita o vreme, vremuri si jumatatea unei vremi, departe de fata sarpelui.
    Atunci sarpele a aruncat din gura apa, ca un rau, dupa femeie, ca s-o ia raul.
    Dar pamantul a dat ajutor femeii. Pamantul si-a deschis gura si a inghitit raul pe care-l aruncase balaurul din gura.
    Si balaurul, maniat pe femeie, s-a dus sa faca razboi cu ramasita semintei ei, care pazesc poruncile lui Dumnezeu si tin marturia lui Isus Hristos.

    Un sfârsit de saptamâna minunat, în toate aspectele si dimensiunile perceptiei binecuvântat, draga Emilia !

    Apreciat de 1 persoană

  4. Ecoarta spune:

    Emilia, îți înțeleg amarul sau poate doar am impresia că te înțeleg! Eşti încă tânără şi ai aşteptări mari. Să dea Dumnezeu să ți le vezi împlinite!
    Hai să-ți spun ceva despre aşteptări! Era prin ’93-’94, cred! Ministerul învățământului a format echipe de cadre didactice care să înceapă regândirea programelor de învățământ. Am fost cooptată într-o echipă şi eu. Eram nu numai foarte tânără, dar şi plină de „idei năstruşnice” (azi sunt normale!) şi pe care, normal, doream să le implementez spre folosul elevilor. Evident că nu am reuşit! Veteranii nu înțelegeau valul schimbării. Dar nu acesta a fost cel mai neplăcut lucru. După terminarea acțiunii, un „onorabil funcționar” din minister ne-a adunat pe toți la Tg. Mureş. Mulțumiri, strângeri de mâini, promisiuni…se ia cuvântul. Şi iar evident, iau cuvântul şi încep să-mi expun „teoriile”. Respectivul nu a avut răbdare să mă asculte, m-a oprit chiar dacă au fost colegi indignați şi mi-a spus ceva de genul:
    – Cucoană, (poftim!?) unde te crezi!? În ce țară!?…Au fost multe…
    După vreo 20 de ani, cineva s-a gândit să introducă puțin, foarte puțin, noul în educație…
    Numai bine!

    Apreciază

    1. Problemele se trag din generație în generație. Și când mai aud: Dapoi noi când eram ca voi la fel ne-a fost greu! Dapoi dacă vouă v-a fost greu, deja e o datorie să faceți așa ca și nouă să ne fie greu? 🙂 Am trecut prin multe, dar mereu mă rog lui Dumnezeu să îmi lumineze mintea și să ajut lumea, dar să nu trăiesc după principiul că toți trebuie să se chinuie așa cum m-am chinuit eu. Și încă un moment, dacă voi mai fi pe ,,tărâmul cultural sau științific ” să știu să plec la timp și să nu caut pe la 70 se ani să mă afirm pe ghebul celor mai tineri un pic, sau la fel, pe la 60-70 de ani să rup tot și pe toți că mi-a abătut să fiu șefă și nu doar la o instituție, dar de dorit pe la două.
      Nu zic, sunt și oameni înțelepți, însă foarte, foarte, foarte puțini.

      Apreciat de 1 persoană

Lasă un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s