Ziua Limbii Române

31 august. O zi importantă pentru cei care înțeleg cum e să fii privat de a vorbi limba maternă, iar pentru restul e doar un motiv în plus de a sărbători ceva. Cât de fericită e inima când printre străini se aude limba ta, cea care te reprezintă din fașă!

Voi scrie laconic. Astăzi nu e loc de vorbăraie multă, ci e prilejul de a simți și de a ne bucura că avem cea mai dulce și profundă limbă de pe pământ. Doar în limba română există cuvântul ,,dor” care în nicio limbă nu poate fi tradus și simțit atât de specific, atât de puternic.

În fiecare an am același mesaj de spus Limbii Noastre Române:

Iubesc din toată inima Limba Română! Îi mulțumesc de nenumărate ori că îmi este alături clipă de clipă în fiecare zi și mă ajută, prin intermediul ei, să scriu, să creez, să fiu eu – cea adevărată, un vlăstar al străbunilor români!

30 de ani independenți

27 august. Republica Moldova. 30 de ani de independență. Au fost de toate. Mai mult sărăcie. Mai puțin bucurii. Doar o fericire – revenirea acasă. Sub aripa Europei. Siberiile au luat totul. Vieți, oameni, destine, generații, tragedii, sărăcie, regim, frică. A rămas credința și speranța. Pe acestea două nu le-au putut lua. Suntem acasă. La fel de săraci. La fel de necăjiți. Doar liberi cu gândul și cuvântul. Măcar atât. Nu am obținut nimic în 30 de ani? Cu siguranță nu. Măcar avem gândul și cuvântul. Siberiile în amintiri și sub coaste. În 30 de ani nu am făcut nimic? Da. Mai puțin s-a făcut. Mai puțin s-a distrus. Comparativ. Mai puțini oameni au fost distruși. Până în 1991 mai mulți. Avem credința și speranța. Pe acestea nimeni nu le va lua. Nici chiar cei de sub coaste. Libertatea și cuvântul. Țară de dor. Țara care încet își ridică ochii pentru a vedea soarele.

La mulți ani, țara mea dulce amară! La mulți ani, Moldova noastră! La mulți ani, micuța, dar preafrumoasa noastră! La mulți ani pentru tine din toate colțurile lumii!