Când mintea are nevoie de armonie…

De mult timp nu am fost pe aici. Blogulețul meu mai nu țipa dezamăgit, atacat de singurătate și angoasă 🙂 Nu am ce-i face, atâta timp când mintea mea are alte chestii prioritare pentru această perioadă. De fapt, am ajuns la concluzia că lucrul științific nu este nici pe de-aproape parte din viața liniștită, cu sensuri și scopuri nobile, sau mai bine să le zic sufletești, de moralitate. Acestă lună am avut timp să mai fac niște concluzii, să mai meditez asupra vieții, adică mai mult despre cum nu trebuie să fim și cum trebuie să trăim viața cât de cât demn. Iarăși am văzut multă lume și puțini oameni. Am mai reușit să scot din arhiva concluziilor, o idee prăfuită, pe care demult nu o scosesem de pe raft: numărul de cărți citite nu este egal cu inteligența, înțelepciunea sau bunul-simț. Ce folos de zeci de facultăți absolvite, dacă în inimă e gol, ba chiar putred… Zicea cineva dintre cunoștințele mele: Să fii domn, e-o întâmplare, să fii – Om, e-un lucru mare! Cu regret, foarte puțini domni sunt și oameni. Mă bucur măcar de faptul că există, chiar de sunt puțini.

Ce să vă mai zic… Pleacă toți din țară. Înțeleg de ce, însă mă doare sufletul din cauza că peticul acesta de pământ rămâne cu foarte puțini oameni adevărați și specialiști buni. Să fie și Om, și specialist, în general, este o raritate.

E trist totul ce se întâmplă, însă cel mai tare doare că pe timpul acestui necaz care s-a abătut peste omenire, în loc să ne mai gândim la suflet, la valori, la veșnicie, lumea se face mai rea și mai rea pe zi ce trece. E urât ce se intâmplă. Aș vrea atât de mult ca toți să fim sănătoși, mai buni, mai altfel… Cineva din familie îmi zice că parcă am venit de pe altă planetă că nu pot înțelege că e așa de când lumea, de veacuri se mănâncă om cu om, și tot de atunci există cei cu bun-simț care devin victimele celor fără nici un simț. Nu e naivitatea mea, e doar speranța și dorința de a vedea și bun, nu doar rău, de a învinge în bătălia dintre suflet și tot ce-i lumesc.

Toate mințele vor armonie, oare toate se gândesc ce le trebuie pentru asta? Necesită doar bunătate și pace peste tot: în inimă, în casă, între oameni, între popoare…

Poate, vreodată, sufletul va deveni cea mai mare avere, pe care toți vor dori să o păstreze, să o dezvolte, ba chiar să investească din ea pentru a crește valorile morale. Până atunci, așa, năprasnic, fără sens ut fiat gloria mundi…

Sursă imagine: mirlyubvi.com

8 comentarii

  1. Adriana spune:

    Ma bucura revenirea ta Emilia. Iti doresc toate cele bune!

    Apreciat de 2 persoane

    1. Mulțumesc frumos!

      Apreciază

  2. Poteci de dor spune:

    Sufletul e lăsat la urmă, Emilia. Primează buzunarul şi stomacul…
    Mă bucur că ai revenit! Numai bine îţi doresc!

    Apreciat de 1 persoană

    1. Așa e, cu părere de rău.
      Mulțumesc mult! Și ție multă sănătate!

      Apreciat de 1 persoană

  3. Jo spune:

    … am văzut multă lume și puțini oameni. Aici ai zis o vorbă mare.

    Apreciat de 1 persoană

  4. Iosif spune:

    Bine ai revenit în universul ideal, virtual ! 🙂
    Principiul fenomenului cauza & efect ! „Somnul ratiunii (natiunii) naste monstrii, iar acesti monstrii, sunt efectul (rezultatul) somnului si al viselor amagitoare, înselatoare, în care ne-am lasat atrasi, furati, obositi, obsedati si suprasaturati de acesti „monstrii sacri” (artisti papusari ) idolatrizati, proiectati, votati, aplaudati în luminile artificiale ale reflectoarelor, pe marile si micile ecrane si scene organizate si structurate piramidal, filozofice socio-culturale, politico-economico-militare si financiar-bancare planetare secrete, nedrepte, ilegale, subterane, corupte, criminale, obscene si murdare, pe care doar o interventie miraculoasa a „focului” Duhului Sfânt, mai poate sa o mistuie, purifice si extirpe de pe acest pamânt, transformat de „omul faradelegii”, Antichrist într-o groapa de gunoi în care slugile raului, într-o competitie morbida, mai scormonesc înfometate dupa gunoaie infectate, scotând la suprafata putrefactiile pestilentiale, ale acestor sisteme carteziene lipsite chiar si de simturile primatelor irationale.
    Un început de luna (9)noua, binecuvântat în toate aspectele si dimensiunile perceptiei vietii, alaturi de cei apropiati de Sufletul tau frumos, draga Emilia !

    Apreciază

    1. Mulțumesc mult!
      Multă sănătate și numai bine!

      Apreciază

  5. Florin spune:

    Pe scurt, rămân Zdrențele.

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s