Gânduri de seară (3)

Iarăși încep să arunc pe pagina virtuală câte o literă, câte un cuvânt, câte un gând… Astăzi mintea mea a fost ,,aleea” pe care s-au plimbat mai multe gânduri. Un fel de ,,promenadă a ideilor”… Sau a întrebărilor retorice…

Toți oamenii (oricum majoritatea) ne rugăm pentru sănătate, izbăvire de dușmani, invidie, ură și alte sentimente urâte. Nu știu dacă cineva ar dori să fie invidiat cu o ură meschină sau să aibă dușmani înrăiți care să toxifice fiecare clipă din viață… În fine, gândul meu e că toți dorim cam aceleași lucruri, însă partea tristă e că, de fapt, tot oamenii fac rău oamenilor, doar nu vin extratereștrii să fie dușmani, să invidieze sau să urască pe cineva… Păi de ce nu s-ar putea de trăit în pace, liniște și armonie? Mai cădem în ispite, avem patimi, însă mai e loc și de lucruri bune. Îmi veți reproșa că astfel de situație și ,,structură” a omului e de când lumea. Aveți dreptate! Dar timp de mii de ani, măcar cu viteza melcului nu s-ar putea de îndreptat spre ceva mai bun? Cred că s-ar putea dacă deviza universală, respectată de toți ar fi: Ce ție nu îți place, altuia nu-i face! Nu poți ajuta la moment pe cineva, măcar nu-i fă mai rău! De și-ar vedea fiecare de viața lui și nu de viața altuia… Cădem în ispite, mai dormim în ele, dar oricum ne și mai trezim… Suntem oameni, păcatul e specific nouă, dar s-ar putea măcar de aspirat, uniți, în mod colectiv, să nu ne ,,mâncăm” unii pe alții. Chiar de ai ,,gustat” o ,,parte” din cineva, dă-ți seama repede, cere-ți iertare și mergi cât mai iute în drumul tău! Cu părere de rău s-a cam demodat ,,metoda” aceasta de trai.

Acum e în ,,vogă” altceva, mai urât, mai cumplit, foarte îndepărtat de Bine și Adevăr…

Cât de mult mi-aș dori să fim toți Oameni adevărați! La urma urmei, rădăcina arborelui genealogic al nostru e aceeși, fie el vechi de miliarde de ani.

Mereu mi-a fost frică de câini. Când eram mică mă gândeam că e foarte rău că nu știi la ce să te aștepți de la câini, în orice moment te pot mușca. Îmi părea bine că oamenii sunt altfel și când mergi pe drum ești mai în siguranță în ce privește atitudinea oamenilor, ei doar sunt oameni și nu te vor mușca. Acum, la vârsta pe care o am, sunt de o altă părere. Oamenii sunt mai periculoși! De la câini știi la ce te poți aștepta și, respectiv, ești gata să te aperi, iar de la oameni nu mai știi la ce să te aștepți! Te pot mușca, te pot distruge în orice moment, în pofida faptului că par atât de buni, atât de nostimi… Cât de rău mușcă cei care se și mai ,,gudură” pe lângă tine! De aceea nu îmi place perfiditatea și ,,amiciția excesivă”. Mai adânc rănește pumnalul aflat la distanță mică față de tine. Cel de la depărtare, nu prea te ajunge. Ok, te zgârâie un pic și atât!

E o fericire enormă să fii binecuvântat astfel, încât în viața ta să prevaleze numărul de oameni adevărați, iar cei falși să treacă pe lângă tine ca apa râului.

Multe gânduri ,,ies” seara la plimbare pe ,,aleea” inimii. Multe dintre care sunt întrebări cu răspunsuri evidente, demult știute, dar sufletul oricum tinde să le mai perceapă iarăși, câteodată…

14 comentarii

  1. Issabela spune:

    Aș avea un singur comentariu la textul tău: ghilimelele 🙂
    Le-aș scoate pe toate, l-am recitit fără și e perfect. Oamenii chiar se gudură, inima are alei…
    Nu trebuie să faci asta; ne-am intersectat doar puțin pe una dintre aleile mai lăturalnice 🙂

    Apreciază

    1. Am dorit, totuși, să nu fiu prea dură, de aceea am și abuzat de ghilimele 🙂
      Offf, inima mea are la alei… 🙂 Numai că trebuie să mai arunc de acolo din frunzele toamnei trecute… Sper, treptat, să fac o curățenie generală 🙂

      Apreciat de 3 persoane

  2. Florin spune:

    Privind frica de căini, spuneți-le ca sunteti prietenă cu mine. Totul se va rezolva.

    Apreciat de 1 persoană

    1. Jo spune:

      Si eu am facut ochi mari la paragraful acela. Mie nu mi-a fost niciodata frica de caini. E adevarat, cand vad un caine ma duc eu spre el, nu-l las pe el sa vina spre mine. 🙂 Cainii nu vor decat sa fie iubiti, Emilia.

      Apreciat de 2 persoane

      1. Florin spune:

        Așa se, câinii vor doar să fie iubiți.😁😁
        Serios vorbind, pe mine nu mă latră.

        Apreciat de 2 persoane

      2. Mie mi-i frică din copilărie de când am fost mușcată de câine.

        Apreciază

  3. Poteci de dor spune:

    Cu frica de câini te înţeleg perfect, sunt acolo, nu vreau să mă mai gândesc, mi se făcea rău de frică atunci când vedeam, mai ales seara, câini pe stradă.
    Dar să ştii că ai mare dreptate, cu oamenii, uneori, poate fi mai rău…

    Apreciat de 2 persoane

  4. Iosif spune:

    Când ma gândesc ce zodie sunt,
    mai ca-mi vine sa m-ascund,
    Si, sa-mi pun masca pe figura,
    s-ascund cuvintele ce-mi vin în gura 🙂 😀 ))
    Un sfârsit de saptamâna binecuvântat cu aromele fructelor, parfumul si culorile florilor târzii, chiar si muscate, alaturi de toti cei apropiati, draga Emilia

    Apreciat de 1 persoană

    1. Mulțumesc mult! Weekend liniștit!

      Apreciază

  5. rofstef spune:

    Off, Emilia dragă !
    Dacă am respecta toți în dreptul nostru un singur paragraf biblic, și am fi și am trăi în armonie unii cu alții și chiar și câinii ar fi prieteni cu noi pentru că multe mușcături de câini se datorează inconștienților care îi „uită” pe stradă sau nu îi hranesc și îngrijesc. O știm prea bine noi care pedalăm printre haitele de maidani, și nu odată am fost „coborât” de către dânșii de pe bicicletă. Dar nu este vina lor, este vina maidanezilor cu două picioare.

    Paragraful care ar face egalitate între noi și care îl știm cu toții este acesta: Marcu 12:30-31

    ‘Să iubești pe Domnul Dumnezeul tău cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, cu tot cugetul tău și cu toată puterea ta.’ Iată porunca dintâi. Iar a doua este următoarea: ‘Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuţi.’ Nu este altă poruncă mai mare decât acestea.”

    Duminică plăcută, Emilia !

    Apreciat de 1 persoană

    1. Acest ,,dacă”… Eu totuși sper la o lume mai bună, măcar peste o mie de ani, când nu vom mai fi, dar sper că lumea va fi alta, mai bună, mai umană cumva…

      Apreciat de 1 persoană

      1. rofstef spune:

        Am început să nu mai sper în iluzii. Dacă în cer sa dat luptă intre sfinții lui Dumnezeu și ceilalți, atunci mai are rost să zicem noi aici pe pământ despre altceva mai bun ?
        Hai să-ți spun ceva !
        Înconjoară-te de oamenii buni ca tine, ceilalți se vor risipii..

        Apreciat de 1 persoană

      2. Speranța moare ultima. )

        Apreciat de 1 persoană

Lasă un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s