Ziua Limbii Române

A mai trecut încă o aniversare a Limbii Române. Mesaje, felicitări, ditirambi… Unii apreaciază cuvintele foarte frumoase cu care este felicitată Limba Română, alții chiar pătrund în importanța ,,noțiunii”. Nu vreau să răvășesc suflete și răni amintind de nevoia de a lectura opere literare românești cu ,,ajutorul” literelor din alfabetul chirilic. Am avut fericirea de a învăța la școală limba română, însă mai erau și cărți vechi, scrise în ,,moldovenească chirilică”, o ,,concepție” destul de depășită, poate chiar perversă pentru patrioții adevărați. Mă bucur din suflet că nu am avut astfel de ,, suport didactic”. Sigur, mă bucur cu mintea de acum, a unei personalități formate, dar eram într-un fel oarecare fericită și atunci, începând cu școala primară. Nu înțelegeam eu ,,mare brânză” în istorie, politică, demnitate națională, pur și simplu îmi plăcea limba română, aveam pentru ea o dragoste aparte, deosebită și rafinată. Probabil, un merit e și al părinților care, în pofida faptului că au învățat în școală și la universitatea doar în limba rusă, aveau totuși un mare respect pentru limba română. Pentru noi Limba Română era undeva sus, pe un piedestal, iar cine reușește să se ,,atingă” de ea este o persoană elevată, inteligentă. Acasă vorbeam româna, evident că ,,împăienjenită” cu o sumedenie de rusisme. Din școala primară am avut o predilecție pentru limba română, această dragoste durează până acum. Îmi amintesc cum îmi făceam temele 🙂 Solemn, scoteam din rucsac manualul de limbă română, caietele… Era o adevărată plăcere! Apoi urmau limba franceză, istoria, geografia și pe la sfârșit chimia, matematica, fizica… 🙂

Toată viața am mers la braț cu Limba Română. Chiar dacă ea se grăbea și fugea înainte, eu repede o ajungeam, înhățând-o de mână 🙂 Îi mulțumesc că de cele mai dese ori mă așteaptă, ba chiar mă ajută să ,,țes” diferite texte, să ,,pictez” cu ajutorul cuvintelor toate culorile sufletului meu.

Eram elevă când profesoara ne-a spus să memorizăm un citat de-al lui Vasile Alecsandri. Sunt sigură că toți îl cunoaștem:

Limba este tezaurul cel mai preţios pe care-l moştenesc copiii de la părinţi, depozitul cel mai sacru lăsat de generaţiile trecute şi care merită de a fi păstrat cu sfinţenie de generaţiile care-l primesc.

Apăraţi tezaurul cel mai scump ce-aţi moştenit de la strămoşi: limba, adică simbolul sacru al naţionalităţii noastre.

Naţionalitatea românilor se arată atât în limba şi datinile lor, cât şi în muzica lor deosebită de oricare artă.

Limba… este cartea de nobleţă, testimoniul de naţionalitate al unui neam; semnul caracteristic prin care membrii aceleiaşi familii se recunosc în marea diversitate a popoarelor din lume; lanţul tainic ce-i leagă împreună şi-i face a se numi fraţi; altarul împrejurul căruia toţi se adună cu inima iubitoare şi cu simţire de devotament unii către alţii.

Atunci, când citisem prima oară aceste rânduri, din cauza faptului că eram un simplu copil, admirasem frumusețea cuvintelor, simțind, oarecum, în suflet o scânteie de bucurie, poate chiar un fel de mândrie (căzusem și în această ispită). Știam doar că este extraordinar să vorbești limba română, ba mai mult, e superb să fii român. Așa emoții avusesem eu în acele momente. Cel mai bine am simțit profunzimea cuvintelor spuse de Alecsandri când plecasem prima dată într-o țară străină. Îmi place foarte mult sentimentul ce mă invadează atunci când fiind printre străini, auzind doar vorbă străină, la un moment dat aud ceva în română. Fie niște persoane discută sau cineva vorbește la telefon, sau se aude vreun cântec în limba română… Da chiar și o înjurătură, oricum e un semnal că prin preajmă sunt români sau basarabeni 🙂 Și când mai afli că e din același oraș/sat din care ești și tu, în general e magnific 🙂

Să spună italienii, spaniolii, francezii ce n-ar spune, oricum Limba Română e cea mai frumoasă dintre surori!

Iubesc din toată inima Limba Română! Îi mulțumesc de nenumărate ori că îmi este alături clipă de clipă în fiecare zi și mă ajută, prin intermediul ei, să scriu, să creez, să fiu eu – cea adevărată, un vlăstar al străbunilor români!

12 comentarii

  1. Jo spune:

    M-a înduioșat postarea ta. N-am știut niciodată cât de privilegiată sunt că am manuale in limba româna nealterată de alfabetul altei limbi. Mă bucur că ai răzbit in ciuda condițiilor vitrege din școală. Te îmbrațișez cu drag.

    Apreciat de 4 persoane

    1. Am fost norocoasă că manualele de bază erau în română, cele ,,adiționale” erau cu grafie chirilică. Prin clasele V – VI deja rar vedeam de-acelea în chirilică. În schimb generația mea a cea care era un fel de ,,cobai” pentru experimente didactice. Ba niște manuale, ba altele. La începutul anului de învățământ până cei din ministerul educației se decideau… Apoi până găseam toate manualele pentru a le procura… În fine, indiferent de epopeea manualelor, cred că perestroika era necesară 🙂
      Și eu te îmbrățișez ( cum se zice la noi : te cuprind), dorindu-ți o zi cât mai frumoasă și luminoasă!

      Apreciat de 3 persoane

  2. Poteci de dor spune:

    Un alt omagiu deosebit. Ai scris cu multă căldură.

    Apreciat de 2 persoane

    1. Mulțumesc frumos!

      Apreciază

  3. ecoarta spune:

    Te cuprind cu sufletul și cu inima! Tu vei simți veșnic altfel limba noastră, într-un fel aparte! Pentru că tu ai întâlnit această floare în deșert, unde avea zilnic parte de furtuni. Tu ai ocrotit-o, pentru că tu i-ai văzut strălucirea, o strălucire de care nu suntem conștienți mereu…dar când ești departe și nevoit să vorbești limba celuilalt, o simți dureros de dulce și-ți devine sfântă.

    Apreciat de 4 persoane

    1. Mulțumesc frumos!
      Așa e, limba română departe de casă este dureros de dulce.

      Apreciat de 2 persoane

  4. 69 spune:

    Mi-a placut tare mult! Admiratia si caldura ce reies din cuvintele tale pe mine m-au impresionat… Multumesc!

    Apreciat de 3 persoane

    1. Mă bucur mult că ți-a plăcut articolul meu.
      Îți mulțumesc frumos pentru apreciere!

      Apreciat de 1 persoană

  5. Aura B. Lupu spune:

    Mi-e tare drag de oamenii ca tine, bravo, frumos articol! Felicitări!

    Apreciat de 1 persoană

  6. Iosif spune:

    Felicitari si cinste tie, pentru aceasta frumoasa elegie !
    Nu cred ca exista în lume o limba mai expresiva, dulce, parfumata, aromata si mai colorata decât limba mostenita de la mama si de la tata. Limba Româna este mai bogata decât toamna rodnica si îmbelsugata.Cred ca în doua trei generatii Limba Româna va deveni limba de circulatie internationala. Este prea puternica pentru a fi anihilata si/sau asimilata de catre celelalte limbi pamântesti. 🙂
    Fii vesnic binecuvântat, drag Suflet minunat !

    Apreciat de 1 persoană

    1. Vă mulțumesc mult!

      Apreciază

Lasă un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s