Gânduri de seară

Dacă tot gândurile îmi ,,inundă” mintea, să le ,,transpun” în cuvinte pe pagină virtuală 🙂

Cred că fiecare dintre noi are momente când își pune întrebări poate chiar cu o doză de aberație sau cu răspunsuri evidente, însă oricum aceste gânduri roiesc prin creier 🙂

Păi ultima vreme încerc să îmi dau seama de ce cu zi ce trece timpul trece mai repede și mai repede? Viața de zi cu zi parcă ar fi luată între paranteze. Deschidem paranteza cu ,,ne-am trezit” și închidem paranteza cu ,,ne-am culcat”. Ce se întâmplă între ,,trezire” și ,,culcare” are loc cu o viteză nemaipomenită, de parcă nici nu am făcut noi așa ceva astăzi. De parcă nici nu am gătit, nu am ieșit la market, nu am rezolvat anumite probleme cotidiene… Nici nu mi-am dat seama când am reușit să încărunțesc… Deja mă voi strădui să îmi vopsesc părul mai regulat nici să nu observ ,,rezultatele experienței vieții de pănă acum” 🙂

Am impresia că timpul fuge după mine, mă gonește 🙂 Eu trebuie să alerg tot mai repede ca să reușesc, să nu mă prindă, nici nu știu cum să explic 🙂 Offf, dacă ar ajuta această fugă la siluetă, dar nu la adăugarea firelor cărunte și a ridurilor… 🙂

Între timp, cât încerc să prind momentele dintre ,,mă trezesc” și ,,mă culc”, îmi vine întrebarea despre ,,consicutivitatea vieții”. Adică de ce cât suntem tineri, suntem naivi și cam prostuți, cum începem să mai înțelegem câte ceva, gata – suntem bătrâni, dar dacă suntem bătrâni – la ce ne mai folosește? Am avea nevoie de un pic de înțelepciune în tinerețe, să trăim atunci viața cât mai corect. Nici nu ar fi parcă logic să fim tineri și înțelepți, iar la bătrânețe să ne prostim și să avem mintea de la 15-18 ani 🙂 Din punct de vedere religios, observ importanța acestei ordini, însă sunt om simplist, nu mi-e dat să cunosc ,,veritas veritatum” al orânduirii acestei lumi, din această cauză, mai gândesc și eu așa, cu mintea mea de om.

Viața e foarte interesantă și anume prin faptul că nu o înțelegem deloc, iar pentru a avea o concluzie despre ea măcar cât firul de muștar, trebuie să luptăm, în primul rând cu propria persoană, aspirând la o sănătate și curățire a sufletului.

7 comentarii

  1. De multe ori am avut senzatia ca timpul nu imi mai ajunge, ca parca s-a scurtat ziua.
    Pe vremea cand eram la scoala generala orele mi se pareau parca mai lungi 🙂
    Sa fie oare asta un semn al faptului ca pe zi ce trece ne ramane tot mai putin timp de trait ?

    Apreciat de 1 persoană

  2. Problema timpului este la noi !
    Timpul este un fel de blestem, dacă pot să-i spun așa – de ce ? Pentru că noi îl numim așa.. Noi nu trăim în timp, ci trăim timpul.. Este vina noastră și tre’ să ne-o asumăm.. Dacă io mă scol forțat /obligat la 5 și 20, apoi la 6 fără 10 pleacă autobuzul, la 8 fără un sfert încep lucrul, la 11 am pauza, la 4 plec de la lucru și tot așa până seara la 22 când tot timpul meu (și al nostru) este comandat – nu mai este liber să treacă cum vrea el, ci noi îl comandăm. Cum Dumnezeu să nu simțim că zboară săptămâna, luna, anul, când de fapt noi „homosapiens”, am umblat și la timp. Nu mai calculăm timpul pe zi/noapte, ci pe 24 de ore, atunci este vina noastră că îl facem să treacă..
    Nu totdeauna a fost așa, deci ști ce vreau să spun și nu merg mai departe că greu mă opresc..
    Să ne facem mai multă „vreme” de noi, apoi timpul facă ce-o vrea 😀

    Apreciat de 1 persoană

      1. Dar nu disperăm ! Dacă facem timpul un prieten și nu-l vedem ca pe un dușman, poate va zăbovi mai mult pe la noi..
        Să-ți mai spun ceva, Emilia !
        Tu ști că și asta poate fi o binecuvântare: faptul că pentru tine și mine, și alții vedem că timpul zboară pentru că avem o lume mare în noi și trăim intens, dar nu tot așa se raportează la toți oamenii. Eu personal am întâlnit oameni care se certau cu timpul pentru că le trece prea greu. Am avut o mătușă care tot mereu spunea că nu mai știe ce să facă de plictiseală – și de plictiseală a murit la nici 50 de ani. Mai am și alte exemple destul de stranii cum privesc alții timpul..
        Lasă, noi să fim sănătoși, vremea oricum trece cu timpul 😊

        Apreciat de 1 persoană

      2. Așa e, cel mai important e să fim sănătoși. De când a început pandemia parcă altfel văd și noțiunea de sănătate. Înainte mai mult, evident, mă gândeam la persoanele apropiate, acum – îmi doresc să fim sănătoși și noi, și toți oamenii de pe glob.

        Apreciat de 1 persoană

  3. Şi dacă zilele acelea n-ar fi fost scurtate*, nimeni n-ar scăpa; dar , din pricina celor aleşi, zilele acelea vor fi scurtate.

    O duminica binecuvântata cu bucurii, pace si Lumina Divina, AAAE !

    Apreciat de 1 persoană

Leave a Comment

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s