Revoluția minții sau opere/persoane ce fascinează… (Bogdan Stupka)

Demult am dorit să scriu despre acest măreț actor. Eu nu am prea mulți actori preferați, ba chiar foarte puțini. Bogdan Stupka (27.08.1941 – 22.07.2012) a fost un actor deosebit, cu renume. Am privit multe filme istorice, dar nimeni nu a putut să joace atât de veridic rolul unui hatman (mai ales rolul lui Bogdan Hmelnițki) decât actorul Bogdan Stupka. A fost un ucrainean adevărat până în măduva oaselor, un adevărat urmaș al cazacilor zaporijeni, dând dovadă de înțelepciune și inteligență cum doar nobilimea din acele timpuri putea avea.

Bogdan Silvestrovici Stupka s-a născut la începutul celui de-al Doilea Război Mondial, pe 27 august 1941, în satul Kulikov (acum raionul Zholkovsky, regiunea Lviv din Ucraina). Când avea șapte ani, familia s-a mutat la Lviv, unde și-a petrecut copilăria și tinerețea viitorul actor. Tatăl său era corist al Teatrului de Operă din Lviv, unde unchiul său era solist.

Nefiind admis la institut politehnic, Bogdan a fost un timp elev al unui lăcătuș, apoi fotograf într-un laborator astronomic. A fost și liderul ansamblului de jazz ,,Medicus”.

În 1961, a absolvit studioul de actorie la Teatrul Dramatic Ucrainean ,,M. K. Zankovetskaya”. În anii 1963-1965 și-a făcut sctudiile prin corespondență la Facultatea de Filologie a Universității de Stat din Lviv ,,I. Franco”.

În trupa teatrului Lviv, actorul a lucrat șaptesprezece ani. În 1963 a fost încadrat în armată și toți cei trei ani a combinat serviciul cu activitatea profesională (a lucrat ca animator și cititor) în Ansamblul de cântece și dans din cartierul militar carpatic. În 1967 a fost admis în Uniunea oamenilor de artă din Ucraina.

Din 1978 a fost actor al Teatrului Dramatic din Kiev ,,I. Franco”. Până în 1984, a absolvit Institutul de Arte Teatrale din Kiev ,,I. Karpenko-Kary”, specialitatea: Studii de teatru. Din 2001 până în ultimele zile a fost directorul artistic al teatrului ,,I. Franco”.

În 1999, Bogdan Stupka a jucat în drama istorică „Prin foc și sabie” a regizorului polonez Jerzy Hoffmann, unde a jucat rolul hetmanului ucrainean Bogdan Hmelnițki.

Sufletul actorului este imens, de aceea Stupka a fost determinat să-l interpreteze pe hetmanul Ivan Mazep în filmul anti-rusesc (din această cauză și scandalos) – „Rugăciunea pentru Hetman Mazep” (2001).

Rolul în filmul patologic regizat de Kira Muratova „Doi în unul” (2007), a permis criticilor de film să-l pună pe Stupka la egalitate cu celebrități de renume mondial precum Hopkins, Pacino și De Niro. Filmul, în care actorul l-a interpretat pe tatăl- violator, a fost prezentat la Festivalul de Film de la Berlin.

Cel mai strălucit rol al lui B. Stupka a fost Taras Bulba în filmul din 2009, regizat de V. Bortko. În aceast film a jucat și Ostap Stupka, artist al poporului din Ucraina, fiul lui Bogdan Stupka.

Bogdan Silvestrovici a fost cetățean de onoare al Kievului, precum și membru al Academiei de Arte din Ucraina, al Academiei Ruse de Film ,,Nika” și al Academiei Europene de Film. Din 1992 – membru al Comisiei pentru premiile de stat din Ucraina ,,T. Șevchenko”. Din 2001 – președinte al Festivalului Internațional de Film „Tineret” de la Kiev, iar din 2009 – președinte al Festivalului Internațional de Film de la Kiev.

În 2008, la 67 de ani de la nașterea lui Bogdan Stupka, lucrătorii de la Observatorul astronomic privat Andrushev din regiunea Zhytomyr au numit un asteroid (descoperit în noaptea de 27 august) în cinstea actorului lor preferat.

Bogdan Stupka a obținut numeroase premii pentru merite deosebite în teatru și cinematografie, filmografia sa fiind foarte vastă.

Vă puteți delecta cu un film extraodinar: ,,Prin foc și sabie”

Bogdan Stupka este un exemplu de actor adevărat, de om nobil, înțelept, cu trăsături aristocratice, dar, totodată cu o modestie aleasă.

,,Când omul plănuiește, Dumnezeu zâmbește.”

Azi am avut o zi productivă. Am reușit să fac ceea ce planificasem mai demult, dar nicidecum nu reușisem să realizez. Cu siguranța, o cauză temeinică este faptul că aseară adormisem cam devreme și m-am trezit ,,cu noaptea-n cap”. Oricum înțelesesem că trebuie să profit de ,,insomnia” iminentă. M-am învățat de la mama 🙂 Ea zice că dacă nu te prinde somnul, ori ești prea obosită, trebuie să te ocupi de treburile casnice ca să nu pierzi timpul degeaba și, totodată, să te ,,tonifiezi” 🙂 Deci, până pe la ora nouă, am finalizat cu ordinea și spălatul. Eram gata ,,oficial” să încep ziua 🙂 Fără ca să-mi planific din timp, azi am reușit mai multe, ba chiar și ceva neprevăzut. Cel mai mult m-a bucurat ,,apariția ” articolului științific care mi-a dat bătăi de cap multă vreme. Despre ,,viața stiințifică” de la noi din țară e mult de vorbit sau, mai bine… de tăcut…? De când m-am ,,legat” cu teza, multe am observat… În fine, e foarte greu de publicat ceva. Dar nu despre aceasta am vrut să scriu, ci despre planurile pe care le facem noi în fiecare zi. Nu vorbesc despre cele grandioase, dar despre cele minuscule pe care fiecare om le are în ,,rutina minții sale”.

Eu sunt adepta planurilor. Mereu îmi zic și mie, și celorlalți că trebuie de făcut planuri, cum altfel? Chiar dacă nu se vor îndeplini toate 100%, însă măcar 1% cu siguranță! Nu? Cu anii, sunt tot mai sigură că nu. Totul e cu Voia Domnului și la timpul necesar, nu atunci când dorim noi. Offf, cât de mult se va bucura bărbatul meu când va citi aceste rânduri 🙂 De obicei, eu sunt cea cu miile de planuri și plus la toate – nerăbdătoare. Cred că îmbătrânesc și încep să mai înțeleg câte ceva.

Duhovnicul meu, care e o persoană în vârstă și foarte înțeleaptă, mă mai dojenește, îmi tot zice să mai las din gânduri și idei pentru viitorul îndepărtat, să iubesc prezentul, să las viața să decurgă după Voia Domnului. Eu mă strădui, ascult ce zice părintele. De multe ori îmi vorbești prin pilde duhovnicești sau chiar exemple din propria viață.

Într-o zi am mers la el că iarăși aveam nevoie de niște sfaturi. Am stat de vorbă vreo oră, eu tot povestindu-i din gândurile și grijile ce mă copleșesc, iar el dădea sfaturi duhovnicești. Ajunsese vorba și la planurile pe care mi le fac neîncetat și grija pentru ele: dacă se vor îndeplini sau nu. Eu eram insistentă cu argumentele mele ,,pro-plan” când văd că părintele scoate o foaie cu cu planurile sale pentru ziua în care eram și îmi zice: ,,Uite, și eu aseară am umplut foaia cu lucruri pe care trebuia să le fac azi, am scris să nu uit. Ce crezi? Am realizat ceva? Nu! De ce? Deoarece toate problemele trebuiau soluționate cu ajutorul oamenilor și iată unul nu a răspuns la telefon, altul e plecat peste hotare, celălalt e un pic ocupat și va avea timp mâine, pentru e efectua alt ,,punct” din listă trebuia să merg cu cel care nu a răspuns să luăm materiale de construcție și tot așa. Vezi că dacă nu a fost Voia Domnului nu am făcut nimic? Și nu are importanță ce vrem noi și ce nu vrem.” Părintele a făcut ghem hârtia și a aruncat-o pe masă, mai încolo. Iar eu m-am pus pe gânduri, înțelegând câtă dreptate are părintele. Așa a fost și zilele acestea. Dacă nu a fost să fie – nu a fost. Indiferent de planurile mele. Luasem de la piață niște lenjerie de pat (vineri), scria că fețele de pernă sunt de dimensiunea de care aveam nevoie eu, iar când am venit acasă am depistat că sunt altfel. Mi-am planificat să mă duc să le schimb neapărat sâmbătă. Cu siguranță e deschisă piața, când mă duc, băiatul de la care cumpărasem – nu era. Duminică și luni au apărut alte chestii și abia azi am reușit să ajung acolo să schimb fețele de pernă. Și azi mai multe am reușit, Slavă Domnului! Nu mai trebuie de făcut planuri stricte, căci nu știm ce ne aduce nu numai ziua de mâine, ci chiar următoarea clipă.

Nu în zadar duhovnicul meu tot îmi zice: ,,Când omul plănuiește, Dumnezeu zâmbește.”

Sper ca Domnul să audă gândurile noastre și să ne ajute să trăim viața aceasta cu demnitate, să putem trece înțelept peste toate greutățile, luminându-ne mințile cu planurile necesare.

Ca de ,,ziua îndrăgostiților”…

Pentru unii astăzi e o zi specială, pentru alții e o zi ordinară… Nu știu ce să zic… Până acum aveam o părere neutră, ba chiar indiferentă despre această așa-zisă ,,sărbătoare”, astăzi chiar mi-am pus mai multe întrebări.

Am ieșit de dimineață cu treburi în oraș. Mai mult eram ,,tentată” să fac o raită pe la piață. Ok, nu am ezitat să merg să îmi iau o cafea. Până la ,,destinație” am văzut așa o ,,forfotă” deosebită. Flori peste tot, bărbați cu buchete, cu pachete, toți grăbindu-se undeva… Nu mai spun și despre prețurile care au crescut ,,ca pe drojdie” zilele acestea. Găsisem undeva pe facebook și o expresie amuzantă: astăzi găsim trandafiri olandezi la prețuri de cocaină columbiană” 🙂 Probabil… 🙂 Și nu numai florile sunt scumpe, dar totul. Restaurantele au ,,oferte speciale” care costă bani ,,speciali”, parfumuri, cosmetică, lenjerie etc și toate ca de ,,săbătoare”. Oare e nevoie de o zi anumită ca un bărbat să-și alinte femeia iubită cu o floare, un parfum sau un ruj mai scump? Sau poate de lenjerie avem nevoie doar de 14 februarie? Sau bărbații utilizează un parfum sau loțiune după ras exclusiv în lunile februarie și martie (iar dacă le mai ajunge, păi și în aprilie) 🙂 Cu siguranță unii așa consideră 🙂 Deci, peste tot ,,atmosferă de săbătoare”. Mergeam și eu așa pe drum și mă întrebam: de ce trebuie de făcut un cult din ceva simplu și evident? Răspunsul vine de la sine: Oamenii au uitat a iubi, a respecta și a trăi NORMAL! Sau ar trebui ca o femeie să îi pregătească o cină deosebită bărbatului său doar de ,,sărbători”? Oare nu și în alte zile Ea este împlinită dacă îl întâlnește pe El de la serviciu cu cina nici prea caldă, nici prea rece, cu un sărut dulce și niște cuvinte frumoase? Sau, poate, El nu se simte fericit când fără nici un motiv ,,din calendar” îi oferă Ei o floare, un cadou și niște cuvinte venite din inimă? Nu știu, nu prea pot să-mi explic. Probabil ,,Te iubesc” nu se mai zice în fiecare zi, ci cu ocazii ,,speciale” și nu mai trebuie să susții la greu persoana dragă, ci doar ,,după calendar”.

Dacă tot am fost prin piață, am auzit și așa argumente spuse de femei altor femei: ,,Păi cumpără-ți, azi e Ziua Îndrăgostiților și poți să îți permiți”, adică dacă o femeie își cumpără un training de vreo 30-40 de euro sau lenjerie de vreo 30-40 de euro, are o scuză pentru bărbatul ei și pentru ea însăși: ,,Azi se poate, deoarece e săbătoare”. Oare în altă zi nu poate să-ți permită? Nu mă refer la situația materială, că nu mai sunt toate femeile risipitoare ca să facă mari cheltuieli în fiecare zi sau chiar mai des. De obicei, femeile sunt cele strângătoare care se gândesc de mii de ori până fac o achiziție. Mă refer la femeile normale și nu la fufele ce profită de bărbați sau pentru a-și ascunde complexele vădite se ,,umplă” de silicon.

În privința expresiilor de genul: ,,Cumpărați, că dacă ,,ceva” îi ziceți bărbatului că azi e sărbătoare și se poate”, păi chiar halal de așa bărbat care poate să ,,îi scoată ochii” nevestei sale pentru câțiva euro acolo, că nu mai e vorba de sume exagerate! E doar vorba despre mentalitatea ,,retro” care nu permite mai ales nouă, basarabencelor, să avem o viață normală de Om, cam așa e, că femeia a rămas de veacuri un fel de non-personalitate. Și nu vorbesc doar despre doamnele sau domnișoarele fără serviciu și, mă rog, se simt oarecum dependente de bărbați, ci chiar femeile cu un salariu muncit de ele se cam sinchisesc când ajunge momentul să facă niște cumpărături simple, însă atât de importante pentru genul feminin.

În fine, să revin la sărbătoarea ,,cu pricina” care a devenit o ,,defilare” materialistă: la cine buchetul de trandafiri e mai mare și cadoul mai scump și nu mai contează dacă de a doua zi dimineața încep insultele, înjosirile, trădările, bătăile etc.

Unii bărbați, sărmanii, pot dărui flori și afecțiune în fiecare zi, dar dacă anume în data de 14 februarie nu s-au ,,manifestat”, atât le mai trebuie! Doar e Valentine`s day și toate prietenele, colegele, vecinele vor posta poze cu ,,mormane” de ,,daruri” și cum femeia lui să rămână în urmă 🙂

Așa că, dragi bărbați, străduiți-vă să preveniți o eventuală ,,catastrofă” ! 🙂

Totuși, cred că esența este în viața de zi cu zi, fără exagerări, fără materialism absurd, dar cu multe sentimente venite din suflet.

Trebuie de iubit cu adevărat și nu de ,,mimat” niște trăiri doar cu ocazii speciale. De ce să nu spunem cuvinte frumoase de sute de ori pe zi, pe tot parcursul anului? Ce ne-ar împiedica să ne facem surprize plăcute cât mai des? Cum să nu arătăm emoțiile adevărate mereu? Și cum să nu arăți prin fapte trăirile frumoase și permanente?

Vorba lui Marin Preda: ,,Dacă dragoste nu e, nimic nu e.” și nu te mai ajută nici 14 februarie cu Ziua îndrăgostiților, nici cadourile pompoase și nici toate hectarele de lalele din Olanda.

Nu știu… Ideile mele pot părea demodate pentru unii, însă eu continui să cred că e posibil de trăit frumos în fiecare zi și nu de câteva ori pe an.

Am zis că pentru prima oară mi-am pus niște întrebări despre această zi. Și concluzii am 🙂 Cred că cel mai important lucru în viață e să avem alături persoana potrivită. Atunci când o femeie are alături bărbatul potrivit și, respectiv, un bărbat când este împreună cu femeia potrivită, atunci nici Ziua îndrăgostiților nu-și mai are rostul fiindcă sentimentele adevărate fac parte din viață clipă de clipă.

Sursă imagine: romaniatv.net

Noi file…

Gânduri împrăștiate se adună spre tâmple,

apoi se convertesc în analiza trăirilor demne și mizerabile.

E doar o recoltă a ispitelor victorioase sau înfrânte.

Consecința călătoriei prin vârtejul vieții

se revarsă în lacrimi amare ori dornice de un nou început.

Timpul se prelinge odată cu sarea percepută de buze.

E sclavia destinului? Nu, e doar o încercare finalizată

care a pus temelia unei credințe

aprige de ridicare a sufletului.

O rază de soare a prigonit totul:

trecutul, gândurile, chinul lăuntric.

Noaptea e tristă doar până aduce dimineața.

Urmează noi zile, cu multă lumină, cu pagini arse

și cu noi file din viitorul limpede

ce va urma neapărat, altfel n-are cum să fie.

Ochii au pus capăt la tot ce-a fost,

din ei s-a născut flacără dătătoare

de noi pulsuri ale inimii.

Sufletul s-a ridicat în picioare

și își continuă itinerariul menit de Ceruri…

Sursă imagine: deep-sens.com