Echinocțiu…

Echinocțiul rațiunii mele obosite

oferă gândului un loc pentru hodină,

apoi gonește flexibile idei

spre un spațiu glacial unde revii

la cugetul rece, fără de emoție pripită.

Insomnia a rămas priponită

de nopțile lungi, fără de hotar.

Acum razele soarelui pătrund

disperate în creierul însetat

de amurg și liniște necontenită.

Echinocțiul inimii aduce echilibrul

stării, deranjând inspirația întristată.

Își revine ea treptat, până va privi

înseninată luna plină, dorită de ode.

Echinocțiul se instalează ușor

în rutina ochilor împăienjeniți

de somnul ce vrea să domine

imaginația condeiului zburdalnic.

E timpul cugetului luminat

de speranța zilei ce va veni!

2 comentarii

  1. Iosif Greblea spune:


    Sa-ti fie etern viata senina, cerul înstelat si inima învesmântata în Lumina Divina, draga Emilia !

    Apreciat de 1 persoană

    1. Emilia WONC spune:

      Vă mulțumesc mult! Un început frumos de săptămână!

      Apreciază

Lasă un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s