Cursul trăirii…

Grijile se nasc din osemintele naivității

și ale optimismului statornic.

Nu poți rupe din soartă iluziile,

însă trebuie să le stăpânești bine.

Atunci când le lași să intre

în jocul destinului, ele se transformă

într-un calvar personal ce omoară.

El strangulează orice licărire optimă

în tunelul ivit pe neașteptate

în gândurile lipsite de vlaga dorită

a speranței care a fugit demult

spre sfârșitul temut și tragic…

Nu e posibil să mergi spre răsărit

dacă cineva ți-a croit apusul în față.

E o singură și oribilă ieșire cursul apei.

El te duce spre ocean sau te lovește

Puternic și nemilos de o stâncă aspră.

Nimic nu mai vezi în cale, aștepți

doar stânca sau valul oceanului…

Exiști în acea umiditate cauzată

de lacrimi dezolante și suflet greu.

Povara te trage la fund, apa te îneacă…

Sau poți spera la un mal indecis,

ridicol, fără sens pentru a rămâne

pe țărmul dorit de toți atât de mult,

dar mai puțin așteptat de inima ta…

Sursă imagine: tablouri-de-vis.ro

Lasă un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s