A secat marea de lacrimi…

A secat marea de lacrimi uitate,

Și-un nufăr senin acolo a-nflorit,

Lumina și roua au fost așteptate,

Necazul amar prea mult s-a iubit.

Pe suferință și dor flori nu poți crește,

Nici pe durere adâncă, rană și chin.

Viața-ncepe când armonie-ntâlnește

Și uită de tot, de trecut și suspin.

Fericirea-nmugurește în suflet liniștit,

În plăcerea unui zâmbet prea meritat

Prefăcând în scrum veninul aburit

Care atâta timp o viață a-mbrățișat.

Pătrund conștientă-n clipa curentă

Și uit cât mai mult din trecutul finit

Se-avântă în calm ideea dementă

Ce bate continuu-n prezentul dorit…

Sursă imagine: national.ro

2 comentarii

  1. Poteci de dor spune:

    Înmugureşte speranţa din versuri! Te felicit!

    Apreciat de 1 persoană

    1. Emilia WONC spune:

      Mulțumesc mult!

      Apreciază

Lasă un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s