Autoeducația din afara pedagogiei…

Cei ,,șapte ani de acasă” sunt esențiali în viața unui om. Eu, însă, mereu am ,,pus” accentul pe autoeducația fiecărei persoane. Nu e vorba de sensul științific al acestei noțiuni, ci de abordarea vieții prin prisma individului aflat în ,,mijlocul” societății și în vâltoarea vremurilor.

Putem să avem de la cine învăța lucruri frumoase în acei ,,șapte ani”, însă de multe ori ,,Barza” aruncă ,,bebelușii” (potențialii cetățeni) în familii ce nu pot fi considerate ,,modele” în cultivarea principiilor de viață corecte. În aceste cazuri triste, după ce ,,copilul” iese în lumea mare poate să evite traiul nedemn cultivat ,,din scutece” sau poate să se arunce în vâltoarea prostiei.

Autoeducația, adică posibilitatea și înțelepciunea alegerii, are un rol decisiv în destinul uman. Nu știu cum s-ar putea altfel de explicat, probabil e ,,ceva” ce trebuie să curgă prin vene. Întotdeauna am considerat autoeducația primordială chiar și față de cei ,,șapte ani de acasă”. Într-o discuție cu cineva pledam înflăcărată pentru acestă concepție. Mi s-a spus: ,,Autoeducația e rezultatul educației primite acasă.”. Cred că nu e chiar așa, e o relativitate. Totul are loc în dependență de om și mai puțin de familia din care a pornit. Poți pleca ,,în lumea mare” cu norme destul de bine evidențiate de părinți. Având ,,baza” unui comportament adecvat, politicos și , în același timp, auster, viața îți propune multe. În pofida acestor ,,oferte” ai șansa de a rămâne om și să te alegii cu patimi superficiale rezultate din ispite cu mult mai mari.

Sunt adepta alegerilor rezonabile, a evitării părților urâte ale vieții. Cei cu educația ,,suplă” primită de la părinți pot evita greșelile ,,arborelui genealogic”. Inșii cu ,,temelia” ,,bine pusă” în copilărie pot ,,cădea” pradă circumstanțelor dacă nu au și perceperea logică a unei autoeducații.

Ne formează nu numai codul genetic (despre relavanța căruia voi mai vorbi) și nici ,,anii de acasă” sau ,,de la școală”. Ajungem oameni demni doar trecând prin ,,uraganuri” urâte care ,,sculptează” din caracterul nostru ,,figurine” putrede sau ,,statui” vrednice de a trăi viața și nu de a se ,,târî” prin ea.

Doar cu ajutorul lui Dumnezeu reușim să ,,descifrăm” corect situațiile, oamenii, căderea sau aspirația. Chiar dacă rămânem niște ,,solitari” ai timpului, nu trebuie să ne facem una cu ,,masele” istovitoare prin mârșăvia lor.

Cultura generală la fel este rodul educării de sine. Nici școala, nici universitatea nu ne poate oferi ,,bagajul” intelectual pe care putem să-l ,,agonisim” singuri.

Am văzut profesori mai puțin deștepți și elevați decât niște oameni simpli, dar și ,,muritori de rând” cu intelect distins. O persoană poate fi doctă doar ,,pătrunsă” de autoeducație. Un individ modest fără de studii poate ,,conține” inteligența pe care un ,,școlit” fals nu o va distinge niciodată.

Autoeducația e ,,coloana vertebrală” a personalităților. Lipsa ei nu este decât o ,,mlaștină” care ,,înghite” cu nesaț Omul din fiecare trup. Puterea alegerii între Bine și Rău oferă calea urmărită, încununează sau nimicește un destin.

Viața depinde în totalmente de ceea ce alegem să fim. Nu are nicio importanță de cine și când suntem înconjurați. Domnul a dat pădurea verde, noi stabilim cine să fim: copacul verde și puternic sau ,,uscătura”.

Credința în Dumnezeu și autoeducația ne poate lumina viața, deja depinde dacă ne plac razele de soare sau întunericul sufletului…

Sursă imagine: roluleducației.ro

5 comentarii

  1. Iosif Greblea spune:

    Asa este ! Doar Adevarata credinta, care este deasupra tuturor Legilor ceremoniale, traditionale, dogmatice, instituite de oameni si învechite, înaintând si evoluând zi de zi prin credinta în Cuvânt, pe drumul spre desavârsirea noii fiinte, nascuta din apa si Duh, metamorfozata de Iubirea sacrificatoare, neconditionata, fara judecati/prejudecati…
    Fii binecuvântat, Suflet minunat !

    Apreciat de 1 persoană

    1. emiliawonc spune:

      Vă mulțumesc! Seară frumoasă și liniștită!

      Apreciază

  2. Poteci de dor spune:

    Contează şi baza, fundaţia. Dar contează enorm şi ce se contruieşte pe ea. Că se poate prăbuşi uşor totul dacă nu se pune construcţie solidă. Şi fără bază e greu, dar nu imposibil.

    Apreciat de 1 persoană

    1. emiliawonc spune:

      Pe parcursul vieții baza poate fi uitată, depinde deja de ce își dorește omul să contruiască, câte niveluri, sau să dărâme și baza căzând în subsolul prostiei.
      O zi frumoasă cu multă inspirație!

      Apreciat de 1 persoană

      1. Poteci de dor spune:

        O zi frumoasă şi ţie!

        Apreciat de 1 persoană

Lasă un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s